LEGEA PRESEI

PREAMBUL
Clubul Roman de Presa, reprezentând peste 40 de case editoriale care cuprind cele mai importante instituţii mass-media naţionale (presa scrisa, televiziuni, radiouri si agenţii de presa), propune introducerea unui Cod etic al ziariştilor si instituirea unui Consiliu de Onoare care sa urmărească respectarea normelor deontologice. Regulamentul de organizare si funcţionare al Consiliului de Onoare face obiectul unui document separat.

Potrivit Constituţiei României, libertatea de exprimare a opiniilor, in scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare in masa este garantata. Cenzura de orice fel este interzisa (art. 30). Dreptul presei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competentelor ce le revin sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetăţenilor (art. 31).

Ziarist profesionist este persoana care are drept ocupaţie principala si retribuita presa, posesoare a unei cărţi de presa recunoscuta de una din organizaţiile profesionale, respectiv orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presa, secretar de redacţie, sef de secţie sau departament, redactor sef sau adjunct, director de publicaţie, radio sau televiziune, cu o vechime minima in presa de un an (perioada ce reprezintă stagiul in aceasta activitate). In virtutea libertăţii de expresie, ziaristul are dreptul de a critica, argumentat, atât Puterea, cat si Opoziţia, considerând drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile tarii si la principiile morale.

ARTICOLUL 1
Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevărul, indiferent de consecinţele ce le-ar putea avea asupra sa, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat.

ARTICOLUL 2
Ziaristul poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel puţin 2 surse credibile.

ARTICOLUL 3
Ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. Ştirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu conţină păreri personale.

ARTICOLUL 4
Ziaristul este obligat sa respecte viata privata a cetăţenilor si nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obţine informaţii sau imagini despre aceasta.
Atunci când comportamentul privat al unor personalităţi publice poate avea urmări asupra societarii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea fi eludat.
Minorii si bolnavii aflaţi in situaţii dificile si victimele unor infracţiuni beneficiază de păstrarea confidenţialităţii identităţii.
Se va menţiona rasa, naţionalitatea, apartenenţa la o anumita minoritate (religioasa, lingvistica, sexuala) numai in cazurile in care informaţia publicata se refera la un fapt strict legat de respectiva problema. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.

ARTICOLUL 5
Ziaristul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate in cazul unor păreri divergente. Nu se vor aduce acuzaţii fără sa se ofere posibilitatea celui învinuit sa-si exprime punctul de vedere. Se va avea in vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încât nici un individ nu va fi catalogat drept infractor pana când o instanţa juridica nu se va pronunţa. Se va evita publicarea comentariilor si luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol in justiţie. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor in evoluţia lor. Ziaristul nu se substituie instituţiilor si puterilor publice.

ARTICOLUL 6
Ziaristul va păstra secretul profesional privind sursele informaţiilor obţinute confidenţial. Este la latitudinea propriei sale conştiinţe sa respecte confidenţialitatea surselor, chiar si in fata justiţiei. Confidenţialitatea surselor de informaţii este garantata de reglementările internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 7
Ziaristul are responsabilitatea civica de a acţiona pentru instaurarea justiţiei si dreptăţii sociale. In cazurile in care are ştiinţa de abuzuri sau de încălcări ale legilor, potrivit clauzei de conştiinţa, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinţa care sa-i influenţeze decizia. Ziaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice text de prezentare falsa a datelor si faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass-media.

ARTICOLUL 8
In exercitarea profesiei si in relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului ii sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenta sa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie angajat ca informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

ARTICOLUL 9
Ziaristul care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte neautorizat fotografii sau imagini tv si surse ori calomniază săvârşeşte abateri profesionale de maxima gravitate.

ARTICOLUL 10
Ziaristul si redacţia au datoria de a face corecţiile necesare in cazul in care, din vina lor, vor fi date publicităţii informaţii inexacte. In asemenea cazuri, instituţia respectiva de presa are obligaţia de a publica/difuza, in termen de 5 zile de la primire, pentru publicaţiile cotidiene, agenţiile de ştiri, posturile de televiziune si radio, si in proxima apariţie, pentru publicaţiile periodice, dreptul la replica al reclamantului, ca forma esenţiala de reparare a prejudiciului adus acestuia.
In cazul in care o publicaţie refuza publicarea dreptului la replica, partea vătămata se poate adresa Consiliului de Onoare al CRP. In baza acestei sesizări, Consiliul de Onoare se va adresa publicaţiei, cotidianului, agenţiei de ştiri, postului radio si televiziune in cauza si va cere imperativ respectarea Codului deontologic, in cazul in care replica este întemeiata. Ignorarea acestui demers va atrage după sine o delimitare publica a CRP de poziţia publicaţiei respective.

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa,

In conformitate cu atribuţiile prevăzute in Statutul CRP, art. 20, alin. (3), pct. g)

Pentru a facilita aplicarea eficienta si corecta a prevederilor art. 10 al Codului Deontologic,

Recomanda tuturor societăţilor de presa membre ca in cazul in care sunt sesizate in mod direct de neacordarea dreptului la replica de o alta societate de presa, membra a Clubului Roman de Presa, sa transmită, fără a da publicităţii, sesizarea primita către Secretariatul CRP pentru a fi supusa analizei Consiliului de Onoare. In baza acestei sesizări, Consiliul de Onoare va putea aplica toate prevederile Codului Deontologic, inclusiv, acolo unde este cazul, delimitarea publica de atitudinea societăţii in cauza. Se recomanda ca eventuala publicare a replicii de către alte societăţi decad cele vizate direct in dreptul la replica sa fie făcuta doar după ce Consiliul de Onoare analizează solicitarea si se pronunţa asupra sa.